joi, 10 iunie 2010

FIRICEL , FIRUTZ DRAGUTZ

>
Firicel ,asa ii spuneam eu unui motanel tinerel care se aciuase cam de vreo luna ,in curtea casei noastre si pentru care eu azi de dimineata de la prima ora ,nu fac altceva decit pling ,pling si iar pling.
Intr-o seara stateam la masa si aveam usa deschisa si un motanel se aseaza incetisor pe pragul usii si miauna ,sotul atunci s-a ridicat si-a zis ca au iesit pisicile noastre din tzarc ,dar eu am ris pentru ca stiam ca nu e al nostru ,venise si ziua sa ceara de mincare .Semana binisor cu pisica noastra Dory ,era subtirel si de-aia eu i-am spus Firicel .Urmatoarele zile venea dimineata si seara ,minca si disparea ,apoi Firicel nu a mai plecat din curte ,avea linga tzarcul pisicilor ,farfuriile lui cu mincare si apa .Apoi vazind ca eu il alint ,a inceput sa intre in casa ,de citeva ori cind veneam din gradina ,il gaseam dormind pe pat ,venea foarte aproape de mine ,dar nu statea sa pun mina pe el, sa-l mingii ,avea el motivele lui probabil ,cine stie ce patise .Nu pot uita cum se urca pe lemnele de dupa tzarcul pisicilor si baga labuta la pisici ,cum se urca deasupra tzarcului pe plasa si facea jiumbuslucuri ,nu pot uita cum statea el ieri in cusca cu cateii Bijou si Bruno ,cum statea el cu mine cind faceam treaba in casa si mieuna alintat,cind faceam mincare cerea mereu cite ceva...Saptamina trecuta Firicel s-a urcat in mansarda ,am auzit eu ceva zgomot dar am crezut ca se joaca ,cind deodata am vazut ca-mi curge ceva in cap ,daa Firutz facea pipi ,nici macar nu l-am certat ,nu l-am certat nici cind mai fura cite ceva de pe masa ,ma gindeam sa nu-l cert ca pleaca din curte si apoi daca-l gasesc stilcit in strada ,o sa ma simt vinovata si uite ca totusi inevitabilul s-a produs .
Dimineata m-am trezit mai devreme ca de obicei ,am dat apa la catei ca noaptea ei o mai varsa ,am udat putin in gradina ca imediat vine canicula si apoi am luat castronul cu boabe sa dau la pisici ,In fata usii era doar Gratziel -un alt motan care vine sa manince ,mai sta pe la noi dar mai si pleaca .I-am pus lui boabe si inainte sa intru in tzarc ,m-am dus sa-l strig pe Firicel pe unde stiam eu ca se mai ascunde ,am vazut ca nu vine am pus castronul jos si am iesit in strada sa fiu eu linistita ca nu-i in strada dar totusi simteam ca ceva pluteste in aer .La prima vedere iesind pe poarta ,nu se vedea nimic ,insa cind am inaintat mai bine ...Firutz al meu era intins la marginea soselei ,l-am luat in brate ,era cald ,moale ,avea o umflatura la abdomen si pentru ca nu avea singe pe el decit putin la picior ,am crezut in disperarea mea ca poate nu-i mort ,l-am udat cu apa dar degeaba si degeaba ii spuneam eu mereu'sa ai grija Firutz mama pe unde mergi '... Nu imi fac 'mea culpa 'pt ca s-a aciuat la mine ,pt ca multe pisici de pe-aici traverseaza strada si se duc prin cimitir care e f aproape de noi si de cind stau aici 4 pisici am mai vazut moarte in strada ,dar imi pare foarte foarte rau pentru viata lui si sufar la fel cum sufar pentru ale mele sau pentru oricare animal din lumea asta .
Aseara tirziu m-am bucurat ca am scos pozele cu pisicile ,erau si poze cu Firicel ,nu stiam ca nu-l voi mai vedea niciodata in viatza dar ca il voi putea mingiia ,as fi preferat sa nu il pot mingiia niciodata dar sa il vad bucurindu-se de viatza ,dar probabil ca pentru Firicel ,firul vietzii sale scurte, pina aici a avut de depanat ...I-am sapat groapa linga un cires tinar ,asa cum era si el ,o sa-l mai mingii o data ,de doua ori ,de mai multe ori si-apoi n-am sa-l mai vad niciodata...

Firicel

Firicel

Gratziel

Gratziel

luni, 31 mai 2010

PISICUTELE SE BUCURA DE RAZELE SOARELUI

In postarea de astazi am sa va arat poze cu pisicutze care se bucura de aer curat si de razele soarelui .Cu aproape o luna in urma ,am facut pisicilor o casutza si un tzarc ,este doar ceva provizoriu ,in toamna le voi construi ceva mai mare, unde sa le pot trage caldura si apa curenta .Chiar daca tzarcul e acoperit si deasupra cu plasa ,in primele zile eram ingrijorata si stateam numai linga pisicute ,apoi m-am linistit si ele s-au acomodat cu noul loc si cu privelistea ,chiar si negrul Angi care e sperios ,se simte bine afara .


Tot aici vreau sa multumesc unor OAMENI deosebiti ,cu suflet mare ,care au facut ca viatza animalelor salvate de mine sa fie mai frumoasa si problemele mai usoare .Multumesc :lui Erick S.pentru ajutorul sau acordat la sfirsitul iernii-in urma unui articol dintr-un ziar , prietenei sale Elena B .din Fagaras pentru ajutorul din martie ,unei prietene care urmareste blogul- Carmen si Andreei M .din bucuresti ,care au facut sa-mi fie mai usor in tratamentul pisicilor din aprilie-martie .Multumesc Marinei ,care a fost impresionata de animalutele mele si din putinul ei ,de unde trebuia sa plateasca o factura ,a rupt citiva banutzi si ne-a trimis ,apreciem nespus gestul tau .Multumesc Irina P.din bucuresti ,care ne-a ajutat sa putem duce la medic ,cutzu gasit in strada in imposibilitatea de a se deplasa ,la ora actuala face cite 3-4 pasi,mare bucurie .Multumim Cristinei M.-de bani trimisi de ea ,am cumparat 10 panouri de gard bordurat (asa vad ca scrie pe factura ca se cheama )pentru a le face cateilor un tzarc ,sa fie si ei liberi .Tuturor va multumesc din suflet ,sa aveti parte numai de bucurii si fie ca binele facut de voi sa vi se intoarca infinit mai mult !


Pentru ca azi e 1 iunie ,doresc tuturor copiilor ,celor care se mai simt uneori copii ,dar si copiilor blanosi ,ai mei si ai vostrii :),LA MULTI ANI SI MULTE BUCURII !!!



aici in prima zi baiatul statea cu ele

Bella gasita la ghena de gunoi ,nici ochi n-avea ,a cistigat si un concurs de pisici :)

cercetam casuta :)

seara in aer curat privim luna



motanelul Erich ,are doar un ochisor la care are vedere doar 25%

Nancy ,daca va mai amintiti de ea ...

Nancy

Surorile Marmotzel si Furnel ,cind le-am gasit erau cit palma ,erau tare bolnave si cu pete albe pe ochisori ,Furnel mai are si-acum pete dar vede. Pentru ca au fost bolnavioare de mititele ,nu au crescut asa ca niste pisici zdravene ,au ramas mai prichindele


miercuri, 19 mai 2010

UN SUFLET DISPERAT

Simbata am mers cu sotul meu sa facem cumparaturi ,pentru noi si pentru animalutele noastre si pe centura orasului,in margine de strada linga trotuar ,am vazut un catelus intins pe jos .Din masina ,cum m-am uitat eu, am crezut ca-i mort si am zis ''saracutul vulpitz '',ca e roscatzel .Am mers noi si am facut cumparaturi si cam dupa vreo doua ore ,la intoarcere ,trecind bineinteles pe acelasi drum ,l-am vazut pe catelus cum statea cu capul ridicat .Am oprit,i-am dat sa manince dar n-a vrut ,i-am adus apa si a baut mult ,apoi l-am impins usor de spate sa vad daca merge , se tiriia pe labutele din fata si schiorlaia de durere ,mai mult ca sigur a fost lovit de masina .Am stat noi pe linga el ,ne-am uitat ,ne-am gindit ,m-a apucat si plinsu la gindul ca pe acolo trec multe masini mari care vin de la combinat ,intr-un final am hotarit sa-l luam ,l-am urcat in masina si l-am adus la noi .Pentru inceput am fost multumita ca macar l-am luat de-acolo sa nu-l stilceasca de tot vreo masina ,ne-am gindit ca un locsor gasim pentru el in curte dar financiar sint depasita pina peste cap. Acasa am vazut ca are si o rana infectata pe burta ,cum s-o fi tirit saracul de el .Datorita unui om cu suflet mare- Irina P, am putut sa-l duc la medic ,l-a consultat ,i-a facut radiografie si se pare ca are fractura de bazin ,acum facem tratament si asteptam sa vedem cum evolueaza situatia ,medicul a estimat c-ar avea vreun an si ceva .La inceput era cam reticent si cam isi arata coltzii si de durere bineinteles ,acum cind ii duc mincare ,intii imi linge miinile si apoi se apuca de mincat ,a prins incredere .Cine stie ce soarta o fi avut pina acum dragul de el ...acum are un loc a lui ,o cusca a lui ,farfuriutzele lui cu mincare si apa ,este mingiiat si are un nume a lui- IRINEL :).







vineri, 23 aprilie 2010

Multumesc Victoriei de la APAM - un OM deosebit !

In ideea de a scrie ce am mai facut in ultima vreme ,vreau sa va spun celor care cititzi ,dar totodata sa si multumesc Victoriei de la APAM Arad ,care de curind mi-a trimis bani sa sterilizez 5 dintre felinele mele .Eu am considerat ca ceea ce mai am eu de sterilizat ,nu reprezinta o urgentza ,asa ca am dus la sterilizat pisici care chiar trebuiau rezolvate cit mai repede ,4 pisici ale unei rude timpite de-a bunei mele prietene Rodica ,care cind fatau li se duceau puii la ghena de gunoi si una din cartierul in care am locuit ,care face parte dintr-o gashca de pisici ce mai primesc mincare de la o femeie care locuieste la parterul unui bloc .Pe aceasta din urma ne-am chinuit s-o prindem ca e cam salbatica ,cica facea pui de mai multe ori pe an.
Pentru cele 4 ,am mers cu prietena mea la ruda respectiva si am dus ceva de munca de lamurire sa le luam ,i-am explicat ca nu se intimpla nimic rau si in plus nimeni nu va mai avea de suferit .Incet incet pricepea ,insa pe una mai flocoasa nu vroia sa ne-o dea ,zicea ca-i norvegiana de padure ,ca-i preferata sa si nu vrea sa o chinuie .Eu nu stiam cum sa-i soptesc prietenei mele s-o bagam rapid in transportor si sa plecam ,insa am vazut ca persoana da usor din cap ,intuind eu ca nu era chiar un ''nu '' hotarit si atunci cu vorba buna si cu inca vreo doua explicatii ,cum ca asa vor fi ferite si de anumite boli ,am reusit .
Pe pisicutza din cartier o vedeam si in parcare printre masini si iar era gestanta ,asa ca m-am bucurat ca am sterilizat-o .Despre cele 4 ,de multe ori imi spunea prietena mea ,ca iar au fatat si iar au fost aruncatzi puii si ma durea sufletul .Dintr-una din seriile de pui aruncatzi ,persoana a oprit un pui mai demult ,se vede in poza ca doua seamana perfect ,cu greu am gasit o deosebire ,una are pata galbena in stinga ,iar cealalta cumva mai in dreapta .Probabil in mintea ei timpita a oprit puiul ca semana perfect cu pisica mama ,dar ce vina au avut tozi ceilaltzi ,de au fost aruncatzi ?

Pentru acest gest de a ma ajuta sa sterilizez aceste pisici,care altfel n-ar fi avut nici o sansa sa beneficieze de aceasta operatzie ,dar si pentru ajutorul primit in nenumarate rinduri ,eu ii multzumesc Victoriei si ii doresc multa sanatate ,multe impliniri si tot binele din lume !


(Celor 4 pisici le-am facut eu poze ,iar pisicutzei din cartier (in primele doua poze )pentru ca nu aveam aparatul foto la mine ,i-a facut poze ,fiica femeii despre care spuneam ca mai hraneste pisicile ,i-a facut poze cu telefonul asa cum s-a priceput ea ,nu sint prea clare .)













luni, 12 aprilie 2010

Corinutza - o catelusa mica cit o pisica




Corinutza este o catelusa mica ,mica cit o pisica ,care a fost abandonata ,de vreun ''om bun '' in piatza de linga blocul unde-am locuit ,a fost abandonata cu o saptamina inainte de anul nou 2008 .Eu o vedeam de la balcon cum alerga speriata si se uita la oameni ,probabil isi cauta stapinul .Era foarte murdara si puricoasa ,eu am banuit ca a fost a cuiva de pe la casele din acel cartier .Intr-o seara i-am spus sotului ca am vazut o catelusa mica ,speriata ...iar pe 5 decembrie '08 ,cind era jos la bloc sa repare la masina ,m-a sunat pe telefon sa ies la geam .Avea catelusa in brate si m-a intrebat daca ea este cea despre care-i spusesem .Am coborit bucuroasa dupa ea ,am adus-o in casa , am spalat-o ,am despuricat-o si apoi surpriza :cind a intrat in camera la pisici ,facea ca toate visele ,latra rau de tot de parca ea era stapina acolo de cind lumea ,iar pisicile mele au disparut toate ,care pe sub pat , care sus pe mobila .Ne-am chinuit noi asa cam o saptamina ,apoi am hotarit s-o ducem la tzara la socrii mei .Aici a fost tare indragita si de soacra mea care i-a si pus numele Corina ,dar si de socrumiu care intre timp s-a prapadit .La putin timp , mititica a facut 3 pui ,e posibil si din cauza asta sa fi fost abandonata .Doi pui au fost datzi la rude si unul a ramas cu catelusa .O duc bine ,au farfuriutza cu mincare si apa ,dorm in pat la caldura ,cind am posibilitate le mai duc si eu cite o sacosa cu boabe .Mi-e tare draga si nu va pot spune ce nebunie este cind ma duc acolo la ei ,jumatate de ora se agita amindoi sa-i pupacesc ,iar Corinutza cind o iau in bratze ,de bucurie face pipi pe mine .A mai trecut ceva timp si ea a intrat in calduri ,n-o mai lasau sa iasa din casa ,dar ea hoatza tot reusea sa se strecoare si cam fugea din curte .Cind am auzit ,imediat m-am dus si-am cumparat un transportor ,i-am luat pe amindoi si i-am dus la sterilizat ,e drept ca am avut ceva munca de lamurire dar am reusit sa-i fac sa inteleaga pe cei batrini ,ca asa e mai bine .Soacra mea nu e prea mare iubitoare de animale ,e asa ca mai toata lumea de pe la tzara ,dar ce sa zic ...pentru ca are grija de acesti catelusi ca de doi copilasi ,eu ii sint recunoscatoare .Vazind cite am facut eu pentru animalele din strada ,odata mi-a zis ''...probabil ca o sa ai tu rasplata ta la Dumnezeu '' ,eu am zimbit si m-am bucurat ca ma intelege .
In final ce sa zic... Corinutza si baiatul ei Labus ,sint doi fericitzi si imi creste inima cind stiu ca am contribuit si eu un pic la viatza lor frumoasa ...

joi, 11 martie 2010

MARTISOR - PRIETENUL MEU PENTRU O ZI







Pe 1 Martie am mers in oras sa fac cumparaturi iar la intoarcere , din masina am vazut , pe o straduta perpendiculara celei pe care eram eu ,intr-o balta ce se formase dupa topirea zapezii - un motanel .Am oprit masina si l-am luat ,statea ghemuit si cu ochii inchisi , avea singe la nas si la gura ,era mai mult mort decit viu .Unii oameni se uitau la el cu sila , altii nici nu-l observau , pentru toti acestia as vrea sa scriu cuvintul ''oameni'' cu literele cele mai mici posibile .
Acasa ,am incercat sa-l ajut , l-am curatat un pic ,i-am dat doua seringi cu lapte caldut si vitamine ,cam cu forta caci nu prea vroia nimic .Nu-mi faceam sperante prea mari dar imi doream tare mult sa traiasca si nu i-am pus neaparat un nume ,insa cind il mingiiam pe capsor ,ii ziceam ''martisorul meu drag ...''Noaptea se lasa usor iar el respira din ce in ce mai greu si avea acea privire adinca , atunci mi-am dat seama ca nu mai poate saracutul ,am inteles ca nu-mi ramine decit sa ma rog sa moara mai repede ,sa nu se mai chinuie mult .
Spre dimineata s-a dus ,sper eu -spre o lume mai buna ,spre o lume fara oameni ca cei care au trecut pe linga el si l-au ucis cu indiferenta lor ,spre o lume unde exista mila si iubire ,pentru el si pentru toti cei ca el ...
Asta a fost MARTISOR - prietenul meu pentru o zi . L-am ingropat in curtea casei mele si la capatiiul lui am plantat un copac si chiar daca a trecut prin viata mea ca un vis ,eu nu-l voi uita niciodata ...
Am tinut sa scriu despre el ,pentru ca am vrut neaparat sa exprim ceea ce simt fata de semenii mei ,cei din specia careia ii apartin si eu ,cei care se cred superiori pentru ca sint bipezi si au grai si isi spun ''oameni ''.Evident ,ma refer la cei care au trecut nepasatori pe linga acest necuvintator si pe linga atitea altele ,sint indignata de atitudinea lor si am fata de ei ,un mare sentiment - de scirba .

luni, 22 februarie 2010

Nutzu are nevoie de ajutor !



Zilele astea ma gindeam sa scriu despre altceva , dar cum problemele de sanatate ale dragului meu Nutzu ,m-au coplesit ,m-am gindit sa va povestesc despre el...
In toamna anului 2002, mai precis in octombrie de sf Dumitru ,am mers impreuna cu familia la niste rude din Vaslui -o matusa ,care prin cele ce au urmat ,mi-a lasat un gust amar .Acolo printre discutii si alte alea ,a aparut un motanel cam de vreo 4 luni ,care arata jalnic -slab ,jegarit si numai funigine ,de nici nu-ti dadeai seama ce culoare are blana lui .Eu m-am repezit sa-i dau sa manince insa ruda mea a tzipat rau la mine ,ca ei nu fac asa ceva ,ca o sa-l trinteasca cu capul de scara si o sa crape si asta ca celalalt , era vorba de fratele acestui motan .M-am speriat cind am auzit asa ceva ,nu cunosteam adevarata fatza a acestei rude ,ce-i drept nici n-o vazusem de prea multe ori .Pina seara cind am plecat de-acolo ,m-am tot perpelit ,ce sa fac ,cum sa fac ...M-am hotarit insa la plecare nu-l gaseam ,pina la urma am dat de el intr-o ''soba afara ,in care se stinsese focul si mai era un pic de caldura .L-am bagat in geanta mea personala ,fara sa zic vreo ceva cuiva .Odata plecata de-acolo am respirat usurata ,iar pe drum in masina ,bipezii mei si-au pus miinile-n cap cind au auzit motanul mieunind ,dar asta nu mai conta .Acasa fetele dutza si riky imediat s-au imprietenit cu el si chiar il spalau .De-abia mergea de slab ce era ,iar cind minca ,eu plingeam si ma rugam sa traiasca si el macar citeva luni ,sa vada si el cum e sa aibe hrana ,sa stea la caldura si sa fie iubit .Nutzu ,caci asa i-am spus noi ,s-a facut mare si frumos ,insa pt ca a a suferit de foame inainte sa-l iau de acolo ,minca cam mult ,se urca pe dulap si lua piine goala si minca si uite-asa s-a facut cam maricel ,cam grasun .La doi ani jumate s-a imbolnavit ,a facut blocaj renal ,m-am chinuit cu el cam o luna si cind nici nu mai speram ,si-a revenit .Apoi l-am mentinut in stare buna cu mincare speciala pentru problemele lui ,cu medicamente preventiv ,cu ceai pt rinichi -pe care el nu-l iubeste deloc .Anii au trecut si in octombrie 2009 ,am vazut ca e si mai mare decit era ,l-am cintarit si avea 7 kg cit stiam eu ,mi-am dat seama ca e umflat ,caci se umfla vazind cu ochii. Asta se intimpla intr-o simbata si era ceasul 12 ,l-am luat si in graba m-am dus cu el la medic .Aici mi-a spus ca are probabil torsiune stomacala ,insa nu-i poate face nimic ca n-are aparatura ,am alergat la alt medic ,aici la fel a presupus ca-i aceeasi boala si cu un ac de seringa i-a scos aerul .Am plecat bucuroasa acasa ,ca poate si el sa respire bine ,insa bucuria mea a durat doua ore ,caci a-nceput din nou sa se umfle .Seara cind s-a intunecat l-am pus in transportor si impreuna cu o buna prietena m-am dus acasa la o asistenta veterinara ,care e draguta ,insa mare ghinion ,nu era acasa .Am simtit cum sfirsitul lu' Nutzu se apropie .Acasa cind ne-am intors ,prietena mea spune sa incercam noi sa-i scoatem aerul cum am vazut la medic ,insa eu am zis nu- daca gresim .Dupa miezul noptzii ,motanul se umflase rau de tot si cu ultimele puteri a venit in brate la mine si se uita adinc in ochii mei parca rugindu-ma sa fac ceva .Asa ca m-am hotarit ,l-am pupat ,am zis Doamne ajuta ,am luat un ac de seringa ,i-am apasat pe abdomen cum vazusem la cabinet si Nutzu a fost salvat .Am repetat chestia asta inca de doua ori pina dimineata ,caci se umfla incontinuu .Spre marele nostru noroc ,in galati este o clinica veterinara care are program si duminica si la prima ora ne-am infiintzat acolo ,unde imediat l-a bagat in operatie .Medicul m-a asigurat ca daca nu-i scoteam aerul ,murea si a spus ca nu a avut torsiune stomacala ci meteorism .Apoi cu tratamente ,cu regim si cu multa grija din partea mea ,a scapat si de necazul asta .Am zis eu atunci ,ca l-am salvat pentru a treia oara ,insa acum e din nou in pericol .In urma cu o saptamina a facut blocaj renal ,sint mai bine de 5 ani de cind a avut problema asta .L-am dus la medic ,unde l-a sondat insa tot nu e prea bine ,ar trebui operat insa financiar mi-e imposibil .De multe ori ii zic ''sa traiesti Nutzu mult ,sa traiesti si pentru fratele tau ,care nu s-a putut bucura de viatza !''
Eu stiu ca se mai intimpla si minuni ,poate va trece si de hopul asta ,nu e usor deloc ,nu mai este tinerel dar nici batrin nu-i la aproape 8 ani .El este sedentar si asta contribuie la faptul ca este grasun si implicit la boala asta a lui .Ii pun ham si lesa si il duc in curte ,sa faca miscare ,merge el cit merge si se aseaza pe spate cu labutele-n sus ,in semn ca face cum vrea el ,apoi il iau in brate si-l duc mai departe de usa de la intrarea casei ,iar el vine fuga fuga la usa ca sa intre in casa ,eu iar il duc ,el iar vine fugutza si uite-asa face Nutzu un pic de miscare .
Stau uneori si ma gindesc ,cit de mult m-am chinuit eu cu acest motan ca sa traiasca si cu alte animale si e incredibil cit de usor unii ''oameni ''pot sa schingiuie si sa curme viatza acestor fiinte nevinovate ...