joi, 1 ianuarie 2009

Cainii nimanui si totusi ai nostri








Mereu fac multa mincare,sau adun de pe unde stiu ca ramane,si asa reusesc sa merg sa hranesc in diferite locatii,catei necajiti,care ma asteapta infometati si pe care nu pot sa-i dezamagesc,si sa nu merg.Asa s-a intimplat intruna din zilele trecute,la o trupa de catei pe care ii hranesc la capatul galatiului,au aparut si 5 catei mici,fara mama.Eram disperata,mai ales ca vazusem pe marginea soselei o catelusa calcata de masina care deja murise.Am aflat cu durere ca aceea, fusese mama catelusilor,asa ca acum zilnic, trebuie sa merg sa am grija si de acele sufletele mici care se afla intr-un real pericol.Asa mi-am petrecut si ultima zi din an,avand grija de acei catei ai nimanui si totusi ai nostri.As vrea sa fiu ajutata,ca la randul meu sa pot si eu ajuta,sa sterilizez catelusele si sa castrez baietii,ca sa nu se mai inmulteasca.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu